Banca Nationala mai dispune doar de doi ani pentru a se adapta cerintelor integrarii europene

Ziua de 28 iunie 2002 ramane o data de referinta pe agenda preparativelor pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. In acea zi, la Bruxelles, a fost deschis si totodata inchis, provizoriu, Capitolul 11: Uniunea Economica si Monetara. Care este pozitia BNR fata de acest rezultat? - Avem deja un document de baza. Acum pregatim integrarea. BNR a salutat operativitatea dovedita in deschiderea si inchiderea provizorie a acestui capitol, ce include intre componentele sale politica fiscala, politica monetara si a cursului de schimb. Intr-un comunicat al Bancii Nationale, am precizat ca acest rezultat arata nu numai consistenta angajamentelor asumate de tara noastra, ci si increderea partenerului comunitar atat in traseul parcurs pana in prezent, cat si in calendarul desfasurarii negocierilor in acest domeniu. - Romania s-a angajat sa indeplineasca criteriile de convergenta pana la data propusa pentru aderarea la Uniunea Europeana, termenul final fiind 1 ianuarie 2007. Pentru Banca Nationala si pentru sistemul bancar insa, termenul e mai scurt. De ce atata graba? - O simpla insiruire a domeniilor pentru care a fost stabilit un alt termen, anul 2004 este edificatoare. Am in vedere cu deosebire: 1) independenta bancii centrale; 2) eliminarea finantarii directe a deficitelor temporare ale Trezoreriei de catre Banca Nationala; 3) renuntarea la accesul privilegiat al institutiilor publice la resursele institutiilor financiare. In momentul de fata, aceste domenii nu sunt inca pe deplin acomodate cu legislatia europeana. Scadenta stabilita in 2004, si nu in 2007, arata tocmai cerinta pregatirii in avans a sistemului bancar, ce ar putea fi o buna locomotiva pentru a trage si alte domenii din economie in procesul adaptarii la cerintele Uniunii Europene. O urgenta e si problema euro, ce urmeaza sa devina moneda de referinta pentru cursul de schimb al leului tot pana cel tarziu la 31 decembrie 2004. - Anul 2004 nu e prea departe. Vor fi adoptate, pana atunci, conform calendarului convenit, toate modificarile legislative menite sa faca Banca Nationala a Romaniei si sistemul nostru bancar compatibile cu criteriile Uniunii Europene? - Vor fi incheiate aceste modificari, mai ales ca nu au mai ramas multe si nici nu sunt grele. Pana in 2004 cel tarziu, sistemul nostru bancar va fi aliniat, sub aspect legislativ si institutional, criteriilor Uniunii Europene. - Totusi, sistemul nostru bancar este anemic. Ne-a spus-o in fata guvernatorul Bancii Olandei, care ne-a vizitat recent tara. - Va fac o recomandare: atentie la nuante, Guvernatorul Bancii Olandei s-a referit la un singur aspect. Desigur, important. A avut in vedere, in exclusivitate, nivelul intermedierii bancare. Intr-adevar, intermedierea in sistemul nostru bancar este inca restransa. Cifrele arata insa o tendinta certa de crestere, ca urmare a expansiunii activitatii bancare, incepand cu anul 2000, dupa restructurarile si privatizarile din 1998-1999. Daca masuram intermedierea prin raportarea creditului neguvernamental la PIB, vom constata o crestere de la 9,4% in 2000 la 10,2% in 2001 si probabil la peste 12% in prezent. Daca o masuram prin raportarea activelor totale la PIB, cresterea este si aici semnificativa: de la 29,1% in 2000 la 30,5% in 2001. In ansamblu insa, sistemul nostru bancar este asanat, cu grad redus de risc, din ce in ce mai modern, mai performant, cu un capital de incredere tot mai mare. Acest sistem cuprinde si banci internationale de prima marime, intre care doua banci olandeze. - In perspectiva anului 2004, care este prioritatea numarul unu pentru Banca Nationala? - Ne preocupa, cu deosebire, stabilitatea preturilor ca unic obiectiv fundamental al BNR, in concordanta atat cu prevederile Tratatului Uniunii Economice si Monetare, cat si cu Statutul Bancii Centrale Europene. Desigur, legea din '91 stipula si ea acest obiectiv, dar intr-o maniera mai vaga si legata de stabilitatea cursului leului. Legea din 1998 a definit mai clar obiectivul fundamental al Bancii Centrale. Totusi, in conditiile tranzitiei din Romania, Banca Nationala a fost deseori nevoita sa se uite cu un ochi la inflatie si cu altul la cursul de schimb si la balanta de plati. Desigur, pentru a proteja rezervele valutare ale tarii, care, in cea mai mare parte a anilor '90, au fost insuficiente. Prioritatea prioritatilor, insa, este controlul inflatiei, Banca Nationala a Romaniei folosind acum, in aceasta privinta, mecanisme moderne, armonizate cu instrumentele Bancii Centrale Europene. Eficacitatea acestor mecanisme este verificata in practica. Evolutiile din ultimii ani, ilustrate de o reducere treptata a inflatiei, constituie baza pe care a fost fundamentat obiectivul inflatiei cu o singura cifra in Romania, in anii 2004-2005. Pentru atingerea acestei tinte, BNR a perfectionat controlul lichiditatii prin operatiuni de piata si atrageri de depozite, in conditii de transparenta si libera concurenta. De altfel, traiectoria dezinflatiei in Romania, din 2000 si pana in prezent, arata ca ameliorarile in acest domeniu se intemeiaza pe armonizarea politicii monetare a Bancii Nationale cu obiectivele celorlalte politici macroeconomice. - Intre obiectivele imbunatatirii intregii legislatii bancare actuale, pana in 2004, se numara si intarirea independentei Bancii Centrale a Romaniei, potrivit standardelor europene. Sunteti de acord cu observatia, aparuta in presa, ca in prezent Banca Nationala are o independenta relativa? - Nu, nu sunt de acord. Pentru ca nu este adevarata. Referitor la independenta BNR, obiectiv cardinal in cadrul negocierilor, va reamintesc faptul ca a inceput sa devina realitate inca din prima etapa a reformei sistemului bancar, prin aplicarea prevederilor cuprinse in pachetul de legi bancare din 1991. Ulterior, noul statut al BNR, adoptat prin Legea nr. 101 din 1998, a condus la confirmarea independentei Bancii Centrale. Era normal ca, in anii '90, cand chiar tari vest-europene dezvoltate abia se desparteau de trecut si afirmau independenta bancilor lor centrale, independenta Bancii Nationale a Romaniei sa fie asigurata gradual. Important este ca a fost asigurata si consolidata. Semnificativ in acest sens este faptul ca insusi Raportul Comisiei Europene din anul 2001, de evaluare a progreselor realizate de Romania in directia integrarii (2001 Regular Report on Romania's Progress towards Accession - Brussels, 13.11.01), precizeaza: "Legislatia Romaniei deja garanteaza un grad foarte ridicat de independenta pentru Banca Centrala". Pana in 2004, amendamentele ce urmeaza a fi aduse pachetului de legi bancare in vigoare vor asigura consolidarea independentei Bancii Nationale a Romaniei sub toate aspectele prevazute de Statutul Bancii Centrale Europene. - Domnule guvernator, Banca Nationala a mai fost criticata si pentru politica sa de curs. In speta i s-a reprosat ca accepta un curs de schimb format pe piata valutara in care BNR intervine din cand in cand. Cum comentati aceste critici? - Simplu, asigurandu-va ca lucrurile merg chiar in directia mentionata si ca... e bine ca au o astfel de tendinta. In ceea ce priveste politica de curs, Banca Nationala a acordat prioritate, in ultimii cinci ani, dezvoltarii pe baze moderne a pietelor monetara si valutara, in conditiile stabilite de standardele internationale si europene. Ratele de schimb ale leului se formeaza pe piata, fiind circumscrise regimului de curs cu flotare controlata, regim ce constituie una din optiunile agreate in procesul de aderare la Uniunea Economica si Monetara. In acest context, este firesc ca interventiile BNR pe piata sa fie limitate, avand ca tinte principale evitarea fluctuatiilor exagerate si prevenirea aprecierii excesive, in termeni reali, a monedei nationale. Particularitatile tranzitiei si stadiul actual al reformei in Romania nu permit insa ignorarea completa de catre BNR a pozitiei externe a Romaniei. Faptul ca, in tara noastra, reformele structurale sunt intarziate ne impune un comportament specific. Este inca necesar ca Banca Centrala sa fie pregatita sa faca interventii la nivelul cursului de schimb, pentru evitarea unor posibile dezechilibre, al caror pericol nu este de neglijat. Din acest motiv continuam sa vorbim, in Romania, despre "politica monetara" si despre "politica de curs". - Aceste politici sunt separate? - Obiectivul dezinflatiei constituie o permanenta, in timp ce obiectivele de curs sunt contingente. Asadar, este mai corect sa vorbim de o convergenta a politicii monetare cu cea de curs decat de o separare. - Presa a mai scris ca Banca Nationala este inca supusa presiunilor finantarii intreprinderilor de stat cu pierderi si a deficitului bugetar. Care este adevarul? - Atat de drept, cat si de fapt, in domeniul creditarii, Banca Nationala se limiteaza la relatiile firesti ale autoritatii monetare cu bancile din sistem. Sa fie clar: BNR nu finanteaza intreprinderi. Cat priveste posibilitatile Bancii Centrale de a finanta Guvernul, acestea au fost strict limitate prin lege. In fapt insa, aceste posibilitati n-au mai fost folosite incepand cu anul 2000. In perspectiva integrarii europene, in Romania se va renunta la prevederile legale privind finantarea limitata si tehnica a bugetului de catre Banca Centrala. Ceea ce nu inseamna ca Banca Centrala si Guvernul nu vor colabora. Sunt importante aici doua precizari. In primul rand, colaborarea dintre Guvern si Banca Centrala nu poate fi in nici un caz inteleasa in sensul unei subordonari. Corect este sa vorbim despre complementaritatea politicilor ce sunt sub incidenta responsabilitatilor BNR si, respectiv, ale institutiilor Guvernului. In al doilea rand, aceasta interdependenta imbraca forme specifice in prezent, deoarece cauzele actuale ale inflatiei sunt cu precadere structurale, avand radacini in sectorul real al economiei. - Ii convine Guvernului actuala politica de curs a Bancii Nationale? - Politica de curs o judecam in termeni rationali, si nu emotionali. Incepand din 2001, cresterea economica si cea a productivitatii au facut sa slabeasca presiunile asupra deficitului de cont curent. In aceste conditii, o politica de depreciere sistematica in termeni reali nu a mai fost necesara, totodata nu ne-am mai confruntat nici cu necesitatea interventiilor sistematice ale BNR pe piata valutara. Doua au fost consecintele acestor evolutii economice. In primul rand, pe piata valutara leul a inceput sa floteze mai liber si, de aceea, mai fluctuant pe termen scurt. Dar variabilitatea cursului pe termen scurt (zi, saptamana) nu a diminuat predictibilitatea pe termene mai indelungate ale cursului leului (luna, trimestru, an). Dimpotriva, anii 2000-2001 si mai ales prima jumatate a acestui an au demonstrat ca valoarea externa a leului s-a inscris foarte aproape de traiectoria descrisa si la inceputul perioadelor respective in programele economice si monetare anuntate. In al doilea rand, a avut loc o apreciere in termeni reali a leului, care a redus tendinta de crestere a preturilor importurilor, afirmandu-se ca un factor dezinflationist. Aceste evolutii favorabile vor fi asigurate atat timp cat cresterea economica si mai ales cea a productivitatii se vor mentine. Ca sa se intample asa, continuarea reformelor structurale este esentiala. (Mediafax)