Brandul „România“, un omuleţ cu cap detaşabil

Administraţia din România, cunoscută ca fiind ineficientă, copleşită de birocraţie şi corupţie, vrea să se rebrănduiască. Secretarul de stat Alfred Bulai, preşedintele Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale, a atribuit unei firmuliţe obscure (Imagina SRL), contra unui onorariu de 136.493 RON (aproximativ 41.000 euro) fără licitaţie, sarcina de a elabora conceptele grafice conţinând numele „ROMÂNIA”, culorile naţionale şi stema ţării ce vor apărea pe toate actele oficiale emise de instituţiile publice (Guvernul României, Parlamentul, Preşedinţia, ministere, prefecturi, servicii publice deconcentrate, primării, institute), dar şi pe abţibildurile aplicate pe autovehiculele aparţinând instituţiilor publice, bannere, infochioşcuri, plăcuţe comemorative.

Alfred Bulai a considerat că firma Imagina SRL, care se mândreşte în palmares cu o animaţie de câteva secunde pentru margarina Wiesanna Junior şi încă o mână de desene animate la fel de copilăreşti, e suficient de matură să gestioneze conceptul „România” şi elaborarea unei identităţi corespunzătoare statutului şi aspiraţiilor viitoare ale Administraţiei Publice din România.

Conceptul grafic rezultat din colaborarea cu anonima firmă de apartament a fost caracterizat drept bizar şi hilar de întreaga comunitate a publicitarilor români în momentul în care Agenţia pentru Strategii Guvernamentale (ASG) l-a postat pentru consultări publice, pe site
, în intervalul august-octombrie 2007. Ulterior consultărilor publice, logo-ul „România” a rămas postat nemodificat pe site-ul ASG până acum două zile, când a dispărut subit, la o oră după ce ziarul Gândul a solicitat informaţii referitoare la criteriile care au condus la elaborarea unei embleme atât de ingenioase pentru statul român.

Noul logo „ROMÂNIA”, cu litere de reclamă pentru buticuri

Graphic designerul Marina Teodorescu, lector universitar la Universitatea de Arte Bucureşti, a analizat conceptul grafic „ROMÂNIA” la care meştereşte guvernul de aproape opt luni, comparativ cu conceptul grafic „FRANŢA” adoptat de administraţia franceză (n.r. vezi foto):

Omuleţul, un „defect stilistic“

Atât sigla franceză cât şi cea românească propun câte un personaj. Cercetând semnificaţiile fiecăruia dintre ele, personajul propus pentru sigla noastră apare ridicol, prost desenat, un fel de schiţă care se doreşte amuzantă, deşi locul amuzamentului nu poate fi într-o astfel de emblemă. Singura idee comunicată de personaj e cea de exuberanţă, veselie sau entuziasm
, crede Marina Teodorescu, deşi admite că e posibil ca creatorii siglei să-şi fi propus reprezentarea unui personaj revoluţionar: „Dar lucrul ăsta nu se confirmă prin nimic altceva în afară de drapel. De unde ştim noi că este un revoluţionar şi nu este doar un personaj entuziast cu un steag în mână pe care-l flutură în vânt?

E o confuzie vizuală care automat produce o confuzie semantică pentru o emblemă naţională”. În opoziţie cu anonimul nostru personaj, cel francez este unul emblematic pentru Franţa în general şi pentru idealurile revoluţiei franceze, idealuri exprimate în logo prin sloganul: «libertate, egalitate, fraternitate». „E vorba de chipul Mariannei, un personaj recognoscibil şi admirat, plin de o încărcătură simbolică şi istorică. În Franţa «Marianne» e reprezentată în foarte multe localităţi pe statui, a fost aleasă ca temă de mulţi artişti pentru lucrările lor şi apare inclusiv pe monedele euro bătute de francezi”. La capitolul execuţie, Marina Teodorescu crede că omuleţul propus pentru logo-ul României este un „defect stilistic” pentru că ori reprezinţi toate elementele în volum, ori le reprezinţi pe toate în tentă plată, aşa cum este cazul în logo-ul francez.

Din cele două logo-uri nu puteau lipsi culorile drapelului, cum se întâmplă în orice ţară în care se doreşte o reprezentare clară a vizualului naţional. Pentru sigla Franţei s-a găsit soluţia inspirată de a suprapune personajul Marianne peste drapel sub forma în care practic pata de alb reprezintă profilul acestui personaj emblematic, iar culorile drapelului sunt fiecare folosite într-o proporţie de aşa natură, încât să recompună vizual proporţiile de pe drapel ca atunci când ai vedea un steag fluturând. Comparativ, în propunerea care s-a emis pentru sigla administraţiei române, în mod greşit acolo roşul apare într-o proporţie atât de mică încât domină galbenul şi albastrul, comunicarea ideii de culori naţionale fiind cvasi inexistentă în cazul oricărui document ce ar purta acest logo.

Inscripţia «La Republique Francaise» e scrisă cu un caracter de literă clasic, cu serife şi bolduit, care dă o anumită greutate ce se constituie ca o bază a întregului logo, sprijinind tot ce este reprezentat deasupra, pe când «Liberte, Egalite, Fraternite» e scris în acelaşi tip de literă în varianta italic, fără să fie bold, care exprimă un dinamism emanat parcă din textul de dedesubt. „La textul «ROMÂNIA» ar trebui să ne uităm în primul rând la absenţa serifelor (acele picioruşe din partea de jos a literelor, care fixează baza literei şi creează impresia de o stabilitate în plus).

Literele sunt tăiate în partea de jos nici măcar orizontal, ci oblic, încât sigla «ROMÂNIA» exprimă un dinamism instabil, veselie şi nonconformism. Acest tip de literă e folosit mai ales pentru reclame
turistice, dar poate fi întâlnit şi pe inscripţiile agăţate deasupra anumitor buticuri sau restaurante «Rustic» situate la parter de bloc”.

Publicitarii, reacţii virulente

Conform postărilor de pe site-ul Imagoo, reacţiile publicitarilor sunt mult mai virulente. Cristian -Kit- Paul, Creative Director, Founding Partner, Brandient: „Acest logo reuşeşte să transmită următoarele trei idei principale: în România trăiesc oameni, steagul nostru este tricolor şi respectiv românii se trag din greci-asociatori fie irelevanţi, fie falşi. Poziţionarea este puerilă, execuţia este diletantă iar programul de identitate grafică este un copy-paste inutilizabil. O risipă de timp
, de bani şi de reputaţie. Sorin Trancă, Director de Creaţie Friends Advertising: „Mi se pare că cineva de la secretariat de acolo de la ei ştie nişte Corel. Şi mi se mai pare că România asta e, logoul surprinde foarte bine ce e România şi ce poate ea.

Asta pune capac depresiei mele de toamnă, realmente. Programele de grafică ar trebui interzise publicului nespecialist - sau, la fiecare licenţă cumpărată, să dai şi un examen ceva. Ştefan Liute, Strategy Director GRAPEFRUIT: „Propunerile pentru identitatea vizuală a administraţiei publice sunt clar inferioare calitativ. Ele denotă lipsa clară a unei strategii de brand, precum şi lipsa de competenţă creativă şi de management
de brand a autorului/autorilor lucrării. Dacă administraţia publică din România va adopta această identitate, ea va constitui un obstacol în crearea unui brand puternic. Opinez ca responsabilitatea va apartine într-o astfel de situaţie în mai mare masură clientului (ASG) decât furnizorului”.