Adio, capitalism

resedintele Barack Obama va promulga astazi planul de relansare a economiei americane, aprobat vineri cu minimum de voturi, dupa lungi dezbateri in cele doua Camere
ale Congresului american. Adoptarea legii a fost mult mai anevoioasa decat spera seful statului, republicanii si parte din democrati opunandu-se ferm cheltuielilor bugetare masive.
Suma totala alocata din bugetul federal pentru lucrari in infrastructura, reduceri de taxe sau programe de educatie este de 787 miliarde de dolari. Conform Associated Press, legea va fi promulgata de presedinte azi, in orasul Denver, grav afectat de criza. Textul legii, ce se intinde pe mai bine de o mie de pagini, aloca 275 de miliarde reducerilor fiscale pentru cetateni sub forma de credite pentru studii si cumparare de locuinte. Alte sute de miliarde sunt alocate pentru modernizarea scolilor, pentru sanatate si beneficii sociale, infrastructura si dezvoltarea sectorului energetic. Cei care asteapta cu cel mai mare interes banii federali sunt guvernatorii statelor americane, acestia sperand sa umple gaurile din bugetele locale. Atractia miliardelor federale a strans laolalta guvernatori de ambele culori politice, atat demo­cratii, cat si o parte din republicani facandu-si publice deja "listele de cumparaturi".
In ciuda marinimiei aparente a guvernului, textul de lege indica faptul ca statul va avea un rol major in felul in care acesti bani vor fi distribuiti si va impune o serie de restrictii pentru cei ce intentioneaza sa ii acceseze. O astfel de masura este controversata "Buy American", puternic contestata de aliatii Statelor Unite. Republicanii au preferat reducerea cheltuielilor bugetare si taierea de taxe. Ei au subliniat ipocrizia democratilor care au acuzat guvernarea Bush de inglodare in datorii numai pentru a adauga sute de miliarde la aceasta. Gradul de indatorare al SUA se situeaza la 40% din PIB dar Moody's a estimat ca acesta va ajunge la 60% la sfarsitul lui 2010, conform New York Times.
A trecut la limita
Legea a trecut la limita in Senat, cu 60 de voturi pentru, reprezentand minimum necesar, si 38 impotriva. Cum democratii nu au decat 56 de locuri in Senat, acestia s-au vazut nevoiti sa negocieze cu republicanii "parte in parte" pentru a-i convinge sa le acorde voturile pretioase. In final, solutia de compromis a fost reducerea sumei initiale cu aproximativ 30 de miliarde de dolari
. Si grupul democratilor centristi, supranumiti Blue Dogs, a facut presiuni saptamanile trecute, conform publicatiei Politico, asupra liderului Camerei Reprezentantilor, Nancy Pelosi, de a reduce suma prevazuta. In timpul
negocierilor nesfarsite, Obama a reactionat furios, cerand solutionarea urgenta a situatiei si pornind intr-un tur de promovare pentru legea promisa inca din timpul campaniei electorale. Cu toate acestea, datorita repeziciunii cu care s-au desfasurat lucrurile, in proiect s-au strecurat suficiente erori. Wall Street Journal a dat saptamana trecuta exemplul orasului Milwaukee, care ar urma sa primeasca 90 de milioane pentru constructia de scoli, in conditiile in care orasul are 15 scoli nefolosite, iar rata de inscriere in anul scolar este in descrestere. "Planul nu e perfect. Nu pot sa va spun ca tot ce e in planul asta e exact cum ne-am dorit, dar va spun cu toata siguranta ca daca nu actionati, criza se va adanci", a zorit insa Obama lucrurile saptamana trecuta, conform Associated Press.
Masuri controversate
Autoritatile americane conditioneaza accesarea fondurilor federale prin respectarea clauzei "Buy American" prin care statul impune folosirea de materie prima
produsa in SUA pentru constructiile platite din bani federali. In plus, economistii de dreapta aduc aminte ca New Deal, politica similara a lui Franklin Roosevelt din timpul Marii Crize si dupa care este inspirata "Buy American", nu a facut altceva decat sa prelungeasca depresia economica. China, Germania, India, Marea Britanie si Japonia au contestat decizia SUA, cerand revocarea ei. La randul sau, directorul serviciilor
americane de informatii, Dennis Blair, a declarat saptamana trecuta ca, in prezent, criza economica este principalul motiv de ingrijorare pentru comunitatea informativa americana.