„Barbie-nazista“ a ajuns europarlamentar extremist maghiar

blondă telegenică, cunoscută pentru feminismu-i militant egalat poate doar de antisemitismul cu care adesea defilează. Aceasta este Krisztina Morvai, imaginea publică a partidului maghiar de extremă dreaptă Jobbik şi proaspăt parlamentar de Strasbourg.

„Votaţi cu Barbie-nazista!“. Astfel erau îndemnaţi maghiarii prin afişe lipite în toată Budapesta parodiind amar bannerele ce o înfăţişează pe doctorul în ştiinţe juridice Krisztina Morvai din fruntea listei partidului Jobbik pentru Parlamentul European. În ciuda glumelor şi atacurilor, Morvai împreună cu alţi doi colegi de partid se vor instala în hemiciclul legislativului european, datorită celor aproape 15% din votanţii maghiari care au ştampilat căsuţa „Jobbik“.

Lăsând la o parte triumful dreptei şi demonstraţiile aproape zilnice ale simpatizanţilor Fideszului şi ai partidului Jobbik care cer în faţa parlamentului budapestan alegeri anticipate, focalizarea atenţiei cade pe Krisztina Morvai, un politician contradictoriu prin excelenţă, care îmbină într-un mod curios lupta pentru drepturile omului şi feminismul cu simpatia pentru naţionalismul şovin al dreptei extreme.

La o privire superficială, Krisztina Morvai aduce binişor fizic cu fosta şefă a guvernului israelian Tzipi Livni.

Ambele se încadrează în stereotipul femeii puternice, cu viitor politic: blonde, înalte, cu ochii reci şi vorba tăioasă. Asemănările dintre cele două se opresc aici, iar ceea ce le diferenţiază e perspectiva asupra evreimii şi Israelului.

Vituperările la adresa Israelului ocupă o poziţie fruntaşă în arsenalul profesoarei de drept de la Universitatea „Eötvös Loránd“ din Budapesta, reinventată în politician. În februarie, înainte să intre în campania
electorală, cu kufiya palestiniană înfăşurată la gât, a acuzat Israelul de crime împotriva umanităţii pentru războiul din Gaza. Chiar dacă critici dure
pe acest subiect au fost aduse Israelului şi din alte medii decât cele de extrema dreaptă, Krisztina Morvai a fost dezaprobată de comunitatea evreiască din Ungaria, una dintre cele mai numeroase din Europa
. Furioasă, Morvai a răspuns în cel mai pur ton antisemitic, aşa cum reiese dintr-un mesaj pe un forum care a apărut sub numele profesoarei-politician în care evreii din Ungaria erau invitaţi mai bine să „se joace cu codiţele lor circumcise“ în loc să o atace pe ea, dezvăluie „The Economist“. Krisztina Morvai, fără să nege că postarea îi aparţine, a refuzat să discute despre acest subiect.

Nu a fost prima dată
când Morvai s-a remarcat prin astfel de poziţii, dar asumate. Încă din anii ’90, Krisztina Morvai, absolventă cum laudae la „Eötvös Loránd“ şi cu o diplomă de la King’s College din Londra şi recomandată de aplecarea ei academică pentru studiul drepturilor femeii şi a violenţei domestice, a lucrat la Comisia Europeană pentru Drepturile Omului, iar între 2003 şi 2006 a fost membră a Comitetului Împotriva Discriminării Femeilor din cadrul ONU (CEDAW). Cam în acest punct pare să se fi încheiat mariajul ei cu toleranţa.

În 2006, deşi era sigură pe reînnoirea nominalizării sale pentru CEDAW, guvernul maghiar a preferat-o pe Andrea Peto, o renumită istorică feministă de la Universitatea Central Europeană patronată de George Soros. Morvai a reacţionat trimiţând o scrisoare misiunilor naţionale de la ONU, în care acuză că nominalizarea ei a fost sabotată de Israel. „Comitetul era îngrijorat că Israelul intervine atât de grosolan în munca
experţilor independenţi, punându-le la îndoială integritatea şi, în particular, contestân-du-mi munca şi integritatea“, a scris ea, în 2006, potrivit ziarului maghiar „Heti Vilaggazdasag“.